sâmbătă, 31 decembrie 2011

La Multi Ani!

Tuturor celor care mi-au vizitat blogul in acest an, tuturor celor carora le plac lucrarile mele, tuturor celor care citesc gandurile mele, tuturor celor care sunt alaturi de mine si aici le urez din toata inima La Multi Ani!, un an 2012 super si: toate cele bune sa se adune iar cele rele sa se spele.

LA MULTI, MULTI ANI!

luni, 26 decembrie 2011

Din categoria: sa adaptam si sa refolosim ce avem prin casa, imi trebuia ceva ptr toate nimicurile din baie(creioane de ochi, periute, rimel samd) mi-am facut acest mic suport dintr-un capac de plastic ptr rola de scame pe care l-am invelit in panza de sac si l-am decorat cu rafie:



Si a iesit o chestie foarte draguta si foarte practica; uite asa am readus ordinea in baia mea.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

Sticla mea de tuica

Iata ultima mea creatie; astazi, dupa ce m-am trezit tarziu tare si ... in loc sa ma apuc imediat de treaba am facut asta. Si m-a remontat imediat. Lol. Treaba s-a facut aproape singura dupa aia. =))

So ... sticla mea de tuica; care si are tuica inauntru. Una chiar foarte buna.


joi, 22 decembrie 2011

Coronitele de brad

In sfarsit am facut si coronite de brad; am stat juma de noapte dar a meritat. Am reusit sa fac poze doar la doua dintre ele. Iata-le:



miercuri, 21 decembrie 2011

Si mai multe coronite

Coronita de paie imbracata in sac ornata cu detaliu handmade, scortisoara, con aurit, ren si globulete.
Pret: 25 lei.

Detaliu handmade

Detaliu


Detaliu - globulete

Coronita de paie imbracata in sac ornata cu detaliu handmade, con aurit, felii lamaie si portocala.
Pret: 25 lei.

Coronita de paie imbracata in sac ornata cu detalii handmade, scortisoara, con aurit, felii lamaie si portocala.
Pret: 25 lei.

Coronita de paie imbracata in sac ornata cu detaliu handmade, scortisoara, con aurit, nuca aurita, felii lamaie si portocala.
Pret: 25 lei.


Coronita de paie imbracata in sac ornata cu detaliu handmade, scortisoara, con aurit, floare de lotus, bell cup si clopotei.
Pret: 25 lei.

O coronita alba ca zapada ornata cu detalii handmade, ingeras de sticla si ghirlanda argintie.
Pret: 25 lei.

vineri, 9 decembrie 2011

Cu intarziere despre Mos Nicolae



Un pic de istorie si de legenda
Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI.

Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe cat mai multi oameni nevoiasi.

   De-a lungul secolelor au aparut povesti si legende despre viata si binefacerile Sfantului Nicolae. Toate acestea au ajutat la intelegerea caracterului extraordinar al acestuia si de ce a fost atat de mult indragit si considerat protector al celor neajutorati si neputinciosi.
   Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sarac, care datorita situatiei financiare precare nu se puteau marita. Se spune ca atunci cind fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur. Povestea s-a repetat intocmai si cind a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cind i-a venit vremea si celei de a treia fete, nobilul a stat de paza sa afle cine-i cel care lei-a facut atita bine fetelor lui. In noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinal cum a lasat saculetul cu aur. Se spune ca Sfantul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei, intr-o soseta pusa la uscat si de aceea a aparut obiceiul agatarii sosetelor de semineu. Cind tatal fetelor a vazut una ca asta, Nicolae l-a rugat sa pastreze secretul, dar bineinteles ca acesta nu a putut fi tinut. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti de aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur.
   O alta legenda spune ca, dupa calatoria pe care a facut-o in Tara Sfanta, incercand sa mearga pe urmele lui Isus, Nicolae s-a intors in tara lui pe mare. O furtuna teribila s-a abatut pe mare si corabia statea gata sa se rupa. Nicolae a stat si s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au ramas surprinsi de oprirea neasteptata a furtunii. De atunci, Sfantul Nicolae a devenit patronul marinarilor si al calatorilor.

Cine e Mos Niculae?
Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de Mos Neculai si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat.Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca biruitor de popor) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului,  uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim. Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.).
In ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducindu-se vestea ca din mormintul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecindu-se de boli incurabile.
   Din veacul al XIX-lea, mina dreapta a Sfintului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucuresti, unde se gaseste si mormintul Sfintului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfintului Nicolae.
   Le Pere Fouettard In Franta, Sfintul Nicolae este insotit de un personaj pe care oamenii din Metz il dispretuiesc. Pina in 1552, Mos Nicolae venea singur pe 6 decembrie si aducea jocuri si dulciuri copiilor cuminti, dar si celor mai putin cuminti. In anul acela, Imparatul Carol al V-lea a asediat orasul Metz. Messienii au fost nevoiti sa ceara ajutor regelui Frantei pentru a face fata asediului care a tinut, cu toate acestea, pina in ianuarie 1553. Breasla tabacarilor a inventat chiar in timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i imbarbata pe locuitorii din Metz. Personajul il reprezenta pe Carol al V-lea si purta cu el un bici cu care incerca sa pedepseasca tinerii si tinerele, alergindu-i pe strazi. Anul urmator, pentru a se bucura de libertate, breasla a reinnoit ideea acestui personaj urit, dezagreabil. Trecerea lui prin oras coincide oarecum cu aceea a Sfintului Nicolae.
   Anii au trecut si, cu timpul, a devenit un obicei ca Sfintul Nicolae sa aduca dulciuri, iar caricatura lui Carol al V-lea sa apara pedepsind copiii neascultatori cu nuielusa usturatoare. Oameni pasnici, locuitorii din Metz l-au uitat pe Carol al V-lea si l-au botezat Pere Fouettard (mosul care vine cu biciul) pe cel care-l insotea pe Mos Nicolae, patronul copiilor.

duminică, 4 decembrie 2011

La targ


Cu prietenele mele Iulia si Nicol la targ in Iulius Mall; am si eu o coronita aici; din pacate, din lipsa de timp nu particip dar am stat cu ele cateva ore azi si ... chiar mi-a placut.
La urmatoarele sigur voi participa.

luni, 28 noiembrie 2011

Un nou curs "Handmade pentru copii intre 7 si 77 ani"

Cufarul Juliei deschide acum a doua sesiune a cursului “Handmade pentru copii intre 7 si 77 ani”.
Invatam sa ne dezvoltam creativitatea, ne dezvoltam imaginatia, invatam sa cream cu mainile noastre obiecte din cele mai diverse, spre admiratia celorlalti.
Invatam cum sa cream propriile decoratiuni de interior, bijuterii, accesorii vestimentare, cadouri originale si orice altceva putem crea cu imaginatia noastra.
Cursul este o activitate distractiva, ce nu necesita nici o aptitudine innascuta si care nu are nevoie decat de un ghem de sfoara si de un dram de imaginatie.
Tehnica invatata este impletitura din sfoara cu noduri.
Cursul este structurat in 6 module: in primele 4 invatam nodurile de baza si ornamentale iar in ultimele doua module facem lucrari practice.
Cand? Intre 21 ianuarie 2012  si 25 februarie 2012, in fiecare sambata, cate doua ore, de la 12.00 – 14.00.
Pentru cine? Pentru orice copil intre 7 si 77 ani .
Unde? La Scoala Petru Poni, str. Pacurari, nr. 112
Pret: 150 lei. Materialul de lucru (sfoara si accesorii) este inclus in pret.

Inscrierile se fac pe pagina de Facebook a blogului: http://www.facebook.com/#!/CufarulJuliei, sectiunea Events.

Poze cu noile coronite



  

marți, 22 noiembrie 2011

Looool, am vorbit cu o colega din Bucuresti si acolo ningeaaaaaa!!!! Vreau si eu sa ningaaaaaa! Mult, mult de tot vreau sa ninga. Sa fie nameti mari, mari de zapada :). Imi doresc o iarna adevarata, frumoasa si alba. Foarte alba.

luni, 21 noiembrie 2011

Traditii populare romanesti de Craciun

 

CRACIUNUL LA ROMANI

Celebrarea Nasterii Domnului este prilej de mare sarbatoare pentru romani ca popor majoritar crestin ortodox.
Incepand cu 20 decembrie incepe cu adevarat sa miroase a Craciun. De fapt miroase a par parlit de porc, a pomana porcului, a afumatura si toate acestea dupa guitaturile porcilor sacrificati in ziua de Ignat. Tobele rasuna mai tare, nu asa timid ca la inceputul Postului Craciunului. Copiii repeta colindele, iar unii dintre ei pregatesc “Steaua” si “Cantecul de Stea”.
Sarbatoarea Nasterii Pruncului Sfant incepe in dimineata lui Mos Ajun cu colinde care tin pana noaptea. Intre timp, seara, se pregateste masa de Craciun la care vor participa toti membrii familiei.
In dimineata de 25 decembrie toata lumea participa la Sfanta Liturghie de Craciun si apoi la masa de Craciun asta daca nu au facut-o deja de cu seara si treptat incep sa-si faca aparitia copiiii cu “Steaua”. Acestia vestesc faptul ca Iisus S-a nascut si povestesc despre inchinarea Magilor.
Inchinarea Magilor si faptul ca acestia au dus daruri Pruncului Sfant au generat obiceiul cadourilor de Craciun. A fost creat si un personaj mitic Mos Craciun care imparte cadouri copiilor. In satele romanesti copiii gasesc cadourile sub bradul impodobit in Ajun si li se spune ca Mosul a venit cand ei dormeau sau cand erau la colindat.
La oras si in familiile mai instarite exista o persoana care imbracata in haine rosii joaca rolul Mosului si ofera darurile pe masura meritelor din timpul anului.
In calendarul ortodox cele trei zile de Craciun se incheie cu sarbatoarea Sfantului Stefan. Toate zilele de Craciun sunt sortite revederii parintilor, neamurilor, si prietenilor asa ca lumea “cu mic cu mare” merge in vizita si asteapta oaspeti.

Legenda lui Mos Craciun
Cand Fecioara Maria cauta un adapost pentru a-l naste pe Domnul Iisus Hristos, ea a fost gazduita in casa lui Craciun de catre sotia acestuia. Se crede ca acesta era un om rau, dar sotia lui era miloasa si i-a ascuns in iesle de frica lui Craciun. Craciun a aflat insa si, manios, i-a taiat mainile sotiei sale. Vazand acest lucru, Fecioara a lipit mainile femeii la loc.
Aceasta minune a dus la schimbarea lui Craciun intr-un om bun si milostiv. De atunci el imparte cadouri tuturor oamenilor si incearca sa-i faca pe toti fericiti. Acesta legenda este aproape pierduta in zilele noastre.

Legenda comerciala
Legenda comerciala spune ca Mos Craciun este un batranel voios si cu burtica. El este imbracat cu un costum rosu cu alb la mansete si guler, are nasturi negri si la mijloc este prins cu o centura neagra.
Mosul locuieste la Polul Nord impreuna cu sotia sa – Craciunita, unde are o fabrica de jucarii, care sunt facute de ajutoarele sale-spiridusii. In timpul anului el citeste scrisorile copiilor cuminti si le face jucariile dorite.
In Ajun pune toate jucariile in sac, le urca in sanie si porneste in zbor cu renii sai: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen catre casele copiilor.
Intra in fiecare casa pe horn, acolo unde exista si lasa cadourile sub brad sau in cizmulita frumos decorata.

Istoria sarbatoririi Craciunului
In urma cu 4000 de ani, primii care au sarbatorit perioada din mijlocul lunii decembrie au fost mesopotamienii prin celebrarea Anului Nou, care dura 12 zile. Ei venerau mai multe zeitati, iar cel care ii conducea era Marduk. In fiecare iarna, Marduk ducea o lupta cu fortele raului, ale intunericului. Oamenii il ajutau sarbatorind Zarmuk, iar la sfarsitul acestei sarbatori regele se sacrifica pentru a-l ajuta pe Marduk in lupta (de fapt sacrificatul era un talhar imbracat in hainele regelui).
Babilonienii si persienii aveau Sacaea. Romanii sarbatoreau Saturnalia, in cinstea zeului Saturn. Aceasta era tinuta din mijlocul lunii decembrie pana la inceputul lunii ianuarie. In aceste zile se organizau carnavaluri, mese festive, se ofereau cadouri si se mergea in vizita la prieteni.
In anul 274, imparatul Aurelian a proclamat ziua de 25 decembrie “Ziua soarelui invincibil” iar in 320 Papa Julius I a declarat aceasta zi ca ziua Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos pentru a contracara Saturnalia, sarbatoare ce era tinuta si de crestinii convertiti. Cu timpul aceasta credinta a fost adoptata, iar data de 25 decembrie este cunoscuta ca ziua Nasterii Domnului.
Acesta sarbatoare a devenit populara in anul 1860, cand Washigton Irving l-a portretizat prima data pe Mos Craciun in cartea “ Cum se sarbatoreste Craciunul la Bracebrige Hall”. Tot in 1860, Thomas Nast, celebru caricaturist a promovat imaginea unui batran vesel, imbracat intr-un costum rosu cu nasturi negri si cu o curea din piele in cotidianul Harper's Illustrated Weekly. Nast a contruit imaginea lui Mos Craciun timp de 30 de ani, timp in care a stabilit resedinta Mosului la Polul Nord si a construit legenda comerciala.
Mos Craciun asa cum il stim in zilele noastre a fost creat de Harddon Sundblom, el atribuidu-i Mosului burta, costum rosu-alb si curea. Aceasta imagine a fost promovata de o companie producatoare de bauturi racoritoare, care avea culorile produsului similare cu costumul Mosului.

IMPODOBIREA BRADULUI DE CRACIUN

Istoria impodobirii bradului
Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.
Se cunoaste foarte putin faptul ca si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu inteles total diferit: bradul era un copac ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul inca se pastreza in regiuni din Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea si natura.
Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile.

Impodobirea bradului in zilele noastre
In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra.
Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii) in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare momentul magic al impodobirii bradului.
Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.

Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi) sau pentru ca nu se indura sa-l arunce prea repede. Oricum, in cele mai multe din casele romanilor exista obiceiul ca bradul sa fie aruncat (ars in foc spre distractia copiilor) inainte de Boboteaza, urmand sa primeneasca locuinta pentru sarbatoarea Botezului Domnului. In acel moment nostalgia pomului de Craciun este alungata spre a se face loc Noului An in deplinul sens al cuvantului.

Ignatul porcilor
Momentul sacrificarii porcului de Craciun, Ignatul Porcilor sau Inatoarea, este o buna dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.
In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului, Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci si-l hraneau spre intarire cu carne. Dupa aceea ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii(poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea).
In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba de mai “urata”, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si parlitul porcului cu paie stranse de peste an.
Se obisnuieste ca, dupa ce este gata de parlit, sa se puna un tol peste porc si sa se suie pe el cei mici si sa se veseleasca ca sa fie mancat porcul cu pofta. Tot atunci se ia basica porcului si se pun graunte in ea dupa care se pune la uscat. Se zice ca dupa cata galagie face basica, atata veselie si bucurie in casa va fi. Femeia de obicei se ocupa de impartirea carnii pe categorii dupa ce barbatul face semnul crucii din cutit pe fruntea animalului, zice “Doamne ajuta sa-l mancam sanatosi” si termina de transat porcul.
Se da deoparte carne pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura de la pomana porcului si pana si picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice ca romanul stie sa foloseasca fiecare componenta a porcului mai mult ca orice natie din lume poftitoare de porc. Incepand de la delicioasele urechi si coada, mancate de obicei de copii, la macra curata si slanina pusa la afumat pana la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspata, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toti vor degusta la masa din ziua Nasterii Domnului.
Toti trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul porcului ca sa fie mancat cu placere pana la ultima bucata.

Steaua. Mersul cu steaua
Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste
Ca astazi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia
Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-l vaza
Pe Hristos sa-l vaza
Si daca pornira
Indata-L gasira
La Dansul intrara
Si se inchinara
Si se inchinara
Cu daruri gatite
Lui Hristos menite
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare
Care bucurie
Si aici sa fie
De la tinerete
Pan-la batranete
Pan-la batranete

Din Ajunul Craciunului pana la sfarsitul zilelor de Craciun, pana la Sfantul Vasile, pana la Boboteaza sau chiar pana la Sfantul Ion umbla pe strazi Steaua dusa de “stelari”. Copiii in special sunt cei care poarta vestea Nasterii Domnului intr-un fel mai deosebit: asemeni Magilor care-l cautau mergand dupa Steaua Sa.
In Romania obiceiul umblatului cu Steaua este practicat in toate zonele fara deosebiri semnificative.
Stelarii, copii mai mici sau mai mari, flacai, mai rar fete si chiar adulti si batrani, poarta “Steaua” sau “Luceferii”(o stea cu coada intalnita in judetul Iasi) imbracati in costume populare sau in costume albe cu panglici multicolore, uneori avand coifuri asemeni magilor cu numele personajelor biblice. Steaua este reprezentata fizic printr-o stea, pe schelet de lemn. Aceasta are 4-5-6-8 colturi, iar intre colturi stau intinse lanturi de hartie colorata. In centrul stelei sta o icoana de hartie cu Nasterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau numai Iisus. Uneori de stea se ataseaza un clopotel. In Vrancea Steaua are in loc de coada “cacei, un arc care facea ca sa fie trimisa mult inainte”(inaintea Magilor ca in textul biblic).
Odata ajunsi la casa gazdei, cei ce umblau cu Steaua cantau la poarta, la fereastra, la usa sau in casa in fata icoanei si pentru straduinta lor erau rasplatiti cu colaci, bani, mere nuci, iar in unele parti chiar cu carne de porc.

Colindatul
In Ajunul Craciunului incep colindele. In unele zone ale tarii (sate din Suceava mai ales) dimineata pornesc copiii la colindat inainte sa se lumineze pentru ca Nasterea Domnului s-a petrecut in taina noptii, in prezenta animalelor, a stelelor, a pastorilor si a ingerilor.
In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineata vestesc Nasterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (barbati tineri sau perechi casatorite), iar in Gorj se aduna seara la capatul satului multa lume(in special copii si batrani) si toti pornesc la colindat ca un singur grup.
In partile Ardealului colindul incepe dupa Sfanta Liturghie din prima zi de Craciun si se desfasoara pe parcursul celor trei zile de sarbatoare.
Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele locuri este primit in casa sa colinde oricine ar veni. Copiii din Salaj si Hunedoara colinda la fereastra iar tinerii si perechile casatorite in casa. In cele mai multe sate ale tarii necunoscutii colinda in curte sau la fereastra iar rudele si prietenii in casa. In Liteni Suceava se colinda la fereastra, iar identitatea colindatorilor este dezvaluita dupa terminarea colindului.

Ca rasplata pentru vestirea Nasterii Colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura.
In Lisa Brasov “feciorilor si batranilor li se dadea cate un colac mai mare si copiilor un colac mai mic, tot facut in casa. Colacul mare se numea covrig. Pe masa se afla bautura si prajitura, un fel de cozonac. Se bea din sticla. Feciorii strangeau atatia colaci, ca nu mai puteau sa-i care si-i lasau la o casa. Apoi treceau pe la trei, patru case, unde ramasesera colacii si luau o caruta de colaci. In special la casele cu fete mari se faceau colaci mai mari si mai frumosi. Feciorii si batranii vindeau colacii, feciorii in ziua de Craciun, iar batranii a doua zi. Se alegea o anumita casa, unde se licitatu colacii. Aveau un sef care-i conducea pe feciori si el ii dadea; la fel batranii. Cu banii stransi feciorii plateau lautarii pentru seara de Anul Nou, unde era bal. Batranii dadeau banii stransi biericii”. Sau tot in Ardeal, la Capusu de Campie Mures se da Craciunul ”un colac cu flori de paine; muzicantul primea carnati si carne de porc”.
Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat si cei din casa vor fi sanatosi. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul.

Practici magice de Craciun
In preajma sarbatorii Nasterii Domnului poate fi intalnita la satele pastratoare de traditii o intreaga suita de practici cu tenta magica fiecare cu importanta si insemnatatea ei pentru cei ce cred, diferente putand fi intalnite de la zona la zona pe toate meleagurile romanesti.
In Oltenia, in ziua dinaintea Ajunului Craciunului femeile se trezesc inainte sa rasara soarele si arunca pasarilor din ograda mancare inspre rasarit, socotind in acest fel ca ele nu vor mai face stricaciuni prin gradina in primavara cand pamantul va fi semanat.
In dimineata zilei de Ajun cand se taie porcul, oamenii merg la vecini si se asaza pe paie ca sa stea clostile. Se zice ca daca se asaza o femeie closca va scoate puicute si daca se asaza un barbat o sa iasa cocosei.
Tot in Oltenia si tot in Ajun de Craciun se vrajeste in jurul focului. Toti membrii casei, indiferent de varsta sau sex scormonesc in foc zicand :
« Buna ziua lui Ajun
Ca-i mai buna-a lui Craciun
Porcii grasi si unturosi
Si oamenii sanatosi.
Oile lanoase, vacile laptoase
Caii-ncuratori, boii tragatori
Cate scantei, atatia miei si purcei. »
O alta practica este legata de « Colinda » sau « batul de colindat » Cu colinda (boata, batul de colindat) este bine sa-i dai unui miel sau unei vite peste picioare ca sa-i treaca de orice boala o fi suferind. Sau sa-i dai unei vite cu vitel in burta cu colinda peste picioare ca sa iasa vitelul frumos si sanatos.
Atentie ! In Ajunul Craciunului nu se da nimic cu imprumut deoarece se considera ca cei care vin sa ceara vor sa aiba noroc la furtisaguri tot anul care vine, sa nu fie prinsi.
La masa din Ajun se pun pe masa sare, peste, grau si un pahar cu apa deoarece se crede ca vin mortii familiei si mananca din ele. Insa trebuie sa te feresti sa pui pe masa bauturi alcoolice pentru ca se zice ca diavolul, care a inventat bautura, isi bate joc de cel ce bea zicandu-i ca trebuie sa cinstesti inainte de a manca.
In ziua de Craciun, daca la casa este vreun animal deocheat, se ia apa de la vasele din bucatarie lasate nespalate din Ajun si se spala vita sau oaia bolnava cu credinta ca aceasta se va insanatosi.
In intervalul de la Craciun si pana la Boboteaza nu se toarce in casa unde este o fata mare deoarece se crede ca aceasta nu se va marita nici in anul care vine.

VICLEIMUL
În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni si cântarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne înfatiseaza misterul Nasterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata.
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, în cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Într-o cutie purtata de doi baieti este înfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, îngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza întâmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar în palatele Domnitorilor tarii.

CAPRA
Începând cu Ignatul si sfârsind cu zilele Craciunului, prin alte parti începând cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si în celelalte jocuri cu masti practicate în timpul sarbatorilor de iarna, si în jocul caprei si-au facut loc, pe lânga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dând uneori o nuanta de grotesc.
Jocul "caprei" (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei".
Aceasta se pare ca îsi are originea în obiceiurile romanilor si elinilor: fie în jocurile si cântecele desfasurate în jurul altarelor pagâne de preotii sau cântaretii travestiti în dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori în versurile satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie în amintirile vagi despre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare.
Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapâna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt în casa, si apoi multumind se îndeparteaza.
Preluare dupa:


vineri, 18 noiembrie 2011

Despre simbolurile Craciunului


Stiati ca...despre simbolurile Craciunului

Sarbatoarea Craciunului, cea mai frumoasa si mai iubita dintre sarbatori, o sarbatoare veche de peste doua milenii, raspandita pe tot globul, asteptata cu emotie si cu bucurie, este cea mai importanta sarbatoare a crestinilor.
Craciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zapezii si este o sarbatoare emotionanta mai ales pentru copiii care asteapta sosirea lui Mos Craciun.
Dintre numeroasele simboluri ale Craciunului, simboluri crestine sau desprinse din obiceiurile lumii, iata ce amintim:

Mos Craciun, bradul de Craciun si ...cadourile
Mos Craciun este un simbol al sarbatorii, voiosiei si generozitatii. Se pare ca traditia lui a inceput de la Sf. Nicolae, care s-a nascut in secolul al IV-lea. Este cunoscut mai ales pentru dragostea pe care o poarta copiilor si pentru sacul urias, plin cu daruri. Mos Craciun este acela care ne pune cadourile sub brad in fiecre an si merge cu sania trasa de reni, urcand spre cer.
Bradul de Craciun in sine isi are originile in Germania secolului al XVI-lea si la inceput a fost asezat in centrul oraselor. Popoarele germanice aveau obiceiul de a decora brazii cu trandafiri, mere si hartie colorata. Se crede ca Martin Luther ar fi fost primul care a luminat bradul cu lumanari: intorcandu-se acasa intr-o noapte grea de iarna, in preajma Craciunului, l-a izbit frumusetea luminii stelelor printre ramurile unui bradut de langa casa lui, asa incat a imitat acele sclipiri cu ajutorul unor lumanari prinse de ramurile bradului de Craciun din caminul sau. Practica a luat amploare si, pana la urma, s-a raspandit pana in Anglia , in jurul secolului al XIX-lea.
Obiceiul cadourilor de Craciun este la fel de raspandit si cautat pe cat este de incantator. Asa cum stim cu totii, aceste cadouri sunt pregatite din vreme si asezate sub brad cu multa grija si dragoste; sunt un motiv in plus de a ne bucura alaturi de cei dragi de spiritul Craciunului. Obiceiul darurilor de Craciun se spune ca provine din istoria celor trei magi , care au adus cadouri pentru copilul Isus.

Craciunita
Poinsettia, Craciunita sau Steaua Craciunului este originara din Mexic si denumita dupa Joel Poinsett, primul ambasador american in Mexic, care a adus aceasta planta in SUA, in 1828. Mexicanii credeau ca ea simbolizeaza Steaua din Betleem si, astfel, poinsettia a ajuns a fi asociata cu Craciunul. De fapt, floarea ei este mica si galbena, dar in jurul ei stau frunze mari, de un rosu aprins, usor de confundat cu niste petale.
Ieslea
In secolul al XIII-lea, ieslea devine un simbol al nativitatii.

Vascul
Se crede ca vascul a fost utilizat dintotdeauna pentru a sarbatori sosirea iernii. Aceasta planta vesnic verde era folosita pentru decorarea locuintei, se credea ca poseda puteri tamaduitoare speciale, vindecand orice, de la infertilitatea femeilor pana la otraviri. Scandinavii vedeau vascul ca pe o plantã a pacii si armoniei, asociindu-l cu Frigga, zeita dragostei. Obiceiul sarutului sub vasc provine din credinta ca pupatul sub un lastar al acestei plante aduce armonie si intelegere si face sa creasca iubirea in cuplu.

Coronitele
Agatarea coronitelor de usa casei este un obicei originar din Europa, unde, de Craciun, portile se decorau cu ramuri vesnic verzi, pentru a invita in casa spiritele padurii. Exista crezul ca aceste spirite ar aduce sanatate si noroc. Astazi, oamenii inca isi impodobesc casele cu coronite de brad si de laur, ca mod de a-si intampina prietenii si rudele. Forma circulara a coronitei simbolizeaza natura vesnica a dragostei. Coronitele de Craciun se impodobesc, de regula, cu fundite, clopotei si alte simboluri festive.

Stelutele
Multi brazi de Craciun au o steluta in varf. Se spune ca stelele ne conduc spre locuri speciale, iar pe vremuri, multe dintre constelatii, de exemplu Ursa Mare si Ursa Mica, erau venerate ca divinitati. Evreii din vechime foloseau steaua in sase colturi a lui David ca simbol religios, iar steaua de Craciun in cinci colturi ne aminteste de steaua aparuta deasupra Betleemului, la nasterea pruncului.

Ciorapeii
In secolul al XVIII-lea, copiii din Olanda isi lasau sabotii langa vatra, sperand ca Sinterclass (Mos Craciun) le va aduce daruri. Mai tarziu, pantofiorii din lemn
s-au transformat in ciorapei. Astazi, multa lume inca foloseste ciorapelul de Craciun, in care se pun mici daruri pentru copii si pentru cei dragi.

Busteanul
Obiceiul de aprindere a unui bustean de sarbatori isi are sorgintea in Scandinavia, unde vikingii ardeau, o data pe an, un bustean urias, in cinstea zeului Thor. Dupa ce s-au crestinat, busteanul a devenit un simbol important al sarbatorii de Craciun. Astazi, multe tari europene au adoptat aceasta traditie, aducerea buturugii in casa fiind, de obicei, insotita de ceremonii pline de voiosie. Se considera ca aduce noroc sa se pastreze o parte nearsa din bustean, pentru a-l aprinde pe cel de anul viitor. Se credea ca partea nearsa protejeaza caminul de ghinion si nenorociri in cursul anului.

Preluare de pe: 


marți, 15 noiembrie 2011

Activitatile mele recreative recente

Lol, duminica am fost in Copou cu cativa amici si m-am dat pe slackline; e foarte fain; ajuta la focalizare, la cresterea atentiei, la echilibru. Plus fun, fun, fun.
Apoi am fost in Gradina Botanica si am vazut si eu expozitia cea vestita de flori de toamna; crizantemele. Nice; insa in anii trecuti mi s-a parut si mai frumoasa.

Faina zi; desia afara urat si frig :).
Ahhhhh; dar vreau zapada si ninsoare si viscol!!!!! Chiar vreau :D!

vineri, 11 noiembrie 2011

Detalii de ornament




Lol; imi plac de nu mai pot; si-s si usor de facut; urmatorul pas, ornamente de felul asta argintii ptr coronite albe ca zapada.

11:11:11:11:11.....

Auch; azi, ziua cu pricina. Nici nu stiu cum sa-i zic; norocoasa, schimbatoare, fatidica, plina de speranta, frumoasa. Cert e ca afara e urat. Si cum eu sunt meteodependenta ... bih... :(.

Oare de ce noi oamenii avem mereu dorinta asta excesiva de a da atata importanta unor numere de felul acesta; repetitive. De ce avem mereu nevoie de niste borne de marcaj de felul asta?

Da, pana azi ora 11 (acu se zice 11:11:11, ora 11 si 11 min; in curand o sa se zica si 11 sec) totu merge prost dupa aia brusc, se schimba tot. Lol. Oare? Nu e asta doar o mare naivitate? E ca pe siteurile alea de socializare in care-ti poti pune la profil orice poza vrei iar cine e suficinet de naiv (ca sa nu zic prost de-a binelea) chiar crede ca esti tu in pozele alea.

Nu e doar o minciuna ca restu de 99% din care e facuta viata asta? Viata de care de altfel cica tre sa ne bucuram cat putem de tare. De ce? Chiar nu stiu.

Uff; stiti ceva? Ce a mers prost pana azi merge prost si in continuare; ce a mers bine merge bine si in continuare. Nu depinde de numerele astea; depinde doar de fiecare in parte. Atata tot. Asta e credinta mea. Asta e postulatul meu ptr ziua de azi.

E ca la handwork. Ce-ti faci cu mana ta lucru manual se cheama. Dar ca sa placa, tre sa ai talent si sa fii creativ. Asta zic eu ca e viata. O creatie continua. Alegi o directie, te duci pe ea si te tii de ea.

Insa din pacate si in viata sunt multi plagiatori; care aleg sa traiasca dupa model; pentru care viata lor nu-i decat o copie.

Lol, si uite cum scriind aici am trecut de 11 si 11 din data de 11:11:11.

Si? Uite ca Pamantu chiar n-a stat in loc.
Surprinzator dar se invarte in continuare si-si vede linistit de ale lui.

marți, 8 noiembrie 2011

Pozele


Coronita vesela ornata cu ciucurei colorati si bradut


Ornamente pentru usa in forma de stea decorate cu scortisoara, glob si Mos Craciun


Ornament stea - detaliu


Coronita de muschi ornata cu felii de portocala si scortisoara


Coronita de muschi - detaliu de ornament


Coronita de muschi - detaliu de ornament


Coronita de muschi ornata cu scortisoara, felii de portocala si lamaie, globulet rosu si conuri de brad


Coronita de paie, aurita decorata cu felii de portocala, con de brad si margelute rosii



Coronita de paie aurita - detaliu
 

Lol; chiar vine iarna :)

Aseara am fost harnica tare; am terminat o coronita inceputa zilele trecute si am mai facut doua si inca doua stele ornamentale pentru usa sau ... orice alt loc unde ne poate place sa punem ornamentele de iarna.
Azi, sarbatoare; nu lucrez; azi, sport: Pilates si catarari.
Hahahahaha de sambata ma duc si la tir cu arcul; am fost sambata trecuta si e fun rau de tot; iar de saptamana viitoare, dansuri; moderne.
Hmmm ce ar mai fi? O da; poate reusesc sa bag in program o seara de tango; sambata seara. Sa vedem. Ar fi amuzant, mai ales ca-mi doresc de mult sa particip. Plus ca sunt in plina schimbare de stil: de viata, de vestimentatie, de ganduri, de ... suflet. Fac curatenie; am permis prea mult sa ma ocup de cine si ce nu merita. Mult prea mult.

Poze, maine.

La multi ani la toti cei care poarta numele de Gabriel, Gabriela, Mihai, Mihaela samd!