marți, 29 martie 2011

Cum am invatat

Ca s-o spun p-a dreapta nu mi-a venit greu de loc; mi se pare uneori chiar ca mainile mele se misca singure; au modelul undeva intr-un compartiment al mintii si de acolo pur si simlu il fac. Cam asa am patit si cand am facut stergarul. Aveam o sfoara foarte moale si foarte usor de lucrat; cand sfoara nu e apretata se lucreaza aproape de doua ori mai repede ca una apretata. In general la magazinele de constructii se gaseste sfoara apretata; ultimul ghem pe care l-am luat l-am gasit la Kaufland; cam scumput dar... sfoara e foarte usor de lucrat. In fine; ziceam de stergar; mi-a venit ideea, am scos sfoara, suportul si bilele de lemn si iata ce a iesit:



Din pacate poza nu este foarte reusita insa nu mai am lucrarea asa ca trebuie sa ma multumesc cu ce se vede aici.

Cand mi-am terminat stagiul de invatacel am facut un panou de final (un fel de lucrare de diploma) in care am pus toate nodurile pe care le-am invatat. Il pretuiesc foarte mult; e o idee foarte buna sa faci asa ceva; ai practic in fata ochilor aproape orice nod pe care vrei sa-l faci:



Uramatoarea lucrare i-am zis "Apa"; initial am vrut sa iasa un fel de masca; apoi am decis ca mie d efapt mastile nu-mi plac; mi se par prea hidoase; asa ca am lasat-o pur si simplu asa.

luni, 28 martie 2011

Back on track

Sau cel putin asa imi doresc ;)). Cel putin nu mai am febra. Anyway, ma saturasem sa stau in pat. Insa pe cat de nemultumita am fost eu de boala pe atat de fericit a fost Kikiloiu ca a dormit aproape non stop si numa la mine in brate :D.



Simpatic nu?

Iata aici unul dintre ultimii mei pitici; ultimul e pe perete la mine in birou; mai tre sa-i pun un fluture si ... e gata de catarat; el o sa fie piticul catarator.

Piticutul vesel

joi, 24 martie 2011

Mama ei de gripa, raceala, viroza sau ce-o mai fi ea ... :(

Offfff, chiar am facut gripa sau ce-o mai fi si chestia asta care-si face de cap prin corpul meu x(; ca am temperatura dimineata si seara sunt ok; iau o gramada de medicamente si ma stradui din rasputeri sa tin ochii deschisi; ca sa nu mai spun ca pozitia copacel nu-mi place de loc, da de loc zilele astea. Anyway, mai e maine, vineri o zi de lucru iar sambata si duminica, daca n-am sa ma plictisesc prea tare o sa stau numa in pat.

Azi mai adaug o poza:
- infinitul - este una dintre primele impletituri facute de mine in timpul cat eram invatacica iar modelul ii apartine profesoarei mele; mi-a placut foarte mult asocierea cu Coloana Infinitului a lui Brancusi.





Aceasta este Coloana Infinitului sculptata de Brancusi; am o mare admiratie ptr Brancusi insa, spre rusinea mea nu am fost in stare sa ajung niciodata la Tg. Jiu sa vad pe viu sculpturile sale.
Imaginea am luat-o de pe Wikipedia de unde adaug si linkul cu cele cateva informatii despre Brancusi:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i

miercuri, 23 martie 2011

Cutia mea de bijuterii

Of of of, gripa asta; cred ca ma incerca si pe mine; si ma enerveaza de mor ptr ca EU NU FAC gripa. Punct. Anu asta in sfarsit au creat un virus si pe masura mea =)).

Oki; iata poza cu soarele:


Eram datoare.

Asaaaaa si acum sa va arat ce am facut eu luni seara; am avut o cutie luata de sora mea de la Bamboo cu tot felul de betigase si conuri parfumate in ea. Cum nu prea mi-au placut si am folosit din ele foarte putine, tineam cutia asta numai de ornament pentru ca este foarte frumoasa. Iar luni, dupa atata timp de cand o am plus dorinta de a-mi rearanja bijuurile mi-a dat si mie prin cap sa fac din ea o cutie de bijuterii. Am pus in ea tot ce nu se poate agata; iata ce a iesit:



Cutia in sine n-am modificat-o; in ea in schimb am pus acele suporturi roz in care mi-am pus o parte din cercei si ce nu-si gasea altfel locul in alta parte.

Sa aveti o zi buna; eu de aici ma duc la doctor; bih :(.

luni, 21 martie 2011

Vineri cu intarziere :)

So, big day today (18.03.2011); azi e ziua mea. Doar atat. Plus imaginea cu impletitura mea Soarele; imi place foarte mult si imi aduce multa caldura; de care chiar am nevoie azi.

Hmmm, imagine pe care am s-o adaug mai tarziu; ca azi calculatorul meu isi face de cap si se blocheaza cand ti-e lumea mai draga.

joi, 17 martie 2011

Despre martisoare

Da, da, suntem pe 17 Martie asa este si a trecut destul de la ziua martisoarelor; dar trebuie sa va povestesc cum am facut eu martisoare anul asta.
Bineinteles, tot de la piticuti a inceput. Aici in Moldova de 1 Martie se dau martisoare si la barbati. So, una dintre colegele mele care mi-a vazut doi piticuti, mi-a povestit ca anul trecut ea si cu colegele ei au dat la baietii din birou martisoare impletite din sfoara si cumparate (coincidenta) de la profesoara mea in ale sforilor ;)). Anul acesta m-a intrebat daca nu vreau sa ii fac eu niste astfel de martisoare. De fapt sunt niste mici panouri pe care le-am ornat in spiritul primaverii. So, am lucrat eu la doua sau trei intr-o joi, vineri si sambata iar luni le-am adus sa le vada. Sincer am avut mari emotii ptr ca nu stiam daca o sa-i placa sau nu. Prima mea impresie a fost ca nu i-au placut. Si acasa nu-mi mai venea sa le fac; dar pana la urma am zis: se bazeaza pe mine, stie ca maine eu trebuie sa-i aduc 9 astfel de mici impletituri asa ca... m-am apucat de treaba; pe la 8 seara; si pana la 2 noaptea cand s-a intrerupt curentul (o mica pana) nu m-am miscat din fotoliu. Iata ce a iesit:



Credeti-ma pe cuvant ca la 2.30 cand am terminat cu tot ce aveam de impletit eram fresh; nu simteam nici urma de oboseala; m-am pus in pat pe 3 si am adormit instantaneu; dar o astfel de multumire rar mi s-a intamplat sa mai am. Poate doar de doua sau trei ori in viata.


Pur si simplu azi (16 martie 2011)

Of, of, of cam urata zi ziua de azi; vremea; destul de apasatoare; e ca in basmul acela, nici calare nici pe jos, nici imbracata nici dezbracata. Asa si vremea de azi, nici cald, nici frig, nici cu soare, nici fara soare, nici nor, nici senin.
Am sa merg acasa si am sa mai lucrez la pititcutul inceput ieri. I-am facut deja palaria. Acum sunt la marginea ornamentala. :) Sper asa sa-mi mai revin.
 
Iata pozele cu cu ultima cruce celtica facuta si cu prima cruce celtica facuta.
 
Ultima mea cruce celtica


Prima mea cruce celtica
   
Ii spun cruce celtica ptr ca seamana f mult cu acest tip de cruce; stiti ca-n bancul ala: "asa a iesit"; si pentru edificare iata cum arata o cruce celtica adevarata:


Crucea celtică mai este cunoscută și sub numele de Crucea lui Odin. Simbol al celtilor din fosta Irlandă și Scoția, marcheaza atât creștinismul sfântului Patriciu, cât și străvechea figură mitică a celților - Manannan Mac Lir.
Cele mai vechi dovezi arheologice ale existenței celților (Celt - din grecescul Keltoi, denumire data de Herodot) este un monument funerar din vestul Germaniei, vechi de peste 3500 de ani.

Sursa imaginilor si a informatiilor este Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_celtic%C4%83.



Apropos, ador Irlanda; am o deosebita slabiciune ptr Insula de Smarald; si-mi doresc din toata inima sa ajung candva in viata asta a mea acolo. Asta spre deosebire de Anglia. Sa nu radeti prea tare dar, cand ma gandesc la Irlanda nu simt decat bucurie si placere si liniste si pace; cand ma gandesc la Anglia si mai ales la Londra pur si simplu aproape imi vine sa plang. Inca nu-mi explic de ce, cert e ca Anglia si cu a sa capitala Londra nu stau de loc intre preferatele mele din lumea asta mare.

marți, 15 martie 2011

Piticutii si povestea lor

Ieri n-am scris nimic; a fost o zi urata pentru mine si foarte obositoare desi nu ma pot lauda ca am facut ceva deosebit. M-am dus acasa si m-am odihnit; cu Kiki (motanul meu cel simpatic) in brate m-am uitat la tv la filme.
By the way Kiki a fost fooooarte fericit ptr ca rar ma prinde sa stea atata in brate la mine ;)).

Iata-l: Kikiloiu sus pe televizor.
A da si in afara de asta am mai croit un pitic; adica am taiat firele ptr inca un piticut.
Piticutii; sunt simpatici foc si fiecare iese diferit; sa nu radeti de mine dar eu cred ca intr-un fel au si ei un fel de suflet al lor pentru ca fiecare piticut iese ca si cel d ela care vine comanda.
Ha ha ha, sunt curioasa cum o sa iasa cel pe care l-am inceput aseara; vreau sa-l fac cadou la sala de catarat; mi se pare mie ca s-ar potrivi foarte bine un piticut acolo pe perete la ei. E acolo o mana de oameni inimosi care adora sportul asta si fac din pasiune ce fac iar asta chiar de vede. Pasiunea este molipsitoare.
Cred ca piticului ptr sala am sa-i zic piticul catarator.

Cum m-am reapucat de facut piticuti si alte impletituri? Cred ca din intamplare; croitoreasa mea mi-a vazut profilul de facebook si i-a placut ce fac. Si uite asa au ajuns la ea un panou si un piticut. Asta inainte de Craciun. Apoi o colega mi-a cerut un pitic ptr tatal ei. Nu-l aveam facut si nu mai stiam cat imi ia sa-l fac. Era ptr a doua zi. Aveam firele deja croite dar ... n-am zis nimic. Si m-am dus acasa si l-am facut. Mai repede decat ma asteptam. Iata ce a iesit.

Un piticut din padure asa i-am spus.
Apoi au aparut si ceilalti piticuti:

Simpaticul spiridus al baltilor


"Spiridusul Ochi albastri"


 Spiridusul din padure


Iar povestea piticilor inca nu e terminata; mai sunt o multime care vor sa vina aici, sa fie facuti, sa fie vazuti.  :)

Deocamdata atat despre piticuti; un blog unde e descris foarte bine si frumos cum se realizeaza un piticut este http://geormade.blogspot.com/

duminică, 13 martie 2011

Un pic despre sfori

Da, sforile. Sunt un lucru foarte interesant. Cand am vazut prima oara o impletitura din sfoara am intrebat si eu exact ca toata lumea: dar cu ce sunt facute? Apoi am aflat ca-s pur si simplu nod dupa nod dupa nod dupa nod; puse impreuna cu imaginatie si dragoste si foarte foarte multa placere. Cel putin mie asa mi se intampla. Nici nu va puteti imagina cata placere imi face sa fac aceste lucruri dragute, cata multumire sufleteasca imi aduc si cat ma umplu de energie.
So, am facut o mica pauza sa-mi pun un pahar de vin (la care cu tirbuson cu tot m-am chinuit vreo 5 min sa-i scot dopu :D), Sange de Taur care chiar e bun si sa-mi refac inspiratia. Sorry nu sunt cine stie ce scriitoare :). Pe scurt istoria mea in ale impletirilor de sfori e urmatoarea; am invatat sa impletesc acum vreo 8 ani, am facut cateva lucruri, am facut o pauza maaaaaaaare de vreo 7 ani si acum iata-ma-s din nou cu lucrul in mana. Si cat de mult imi place. Ce pot spune, intre mine si impletiturile astea a fost dragoste la prima vedere ( ;)) ).
Dar gata cu vorbaria pe seara asta. Am pus aici pozele cu impletiturile mele. Asa cum m-am priceput; ca sunt aici o gramada de optiuni pe care inca nu le stiu folosi. Dar ... invat. :)
O seara buna tuturor.