Pregatiri de Pasti

Waw, duminica sunt Pastile. Iar weekendul urmator e deja 1 Mai. Credeti-ma ca habar nu am cand au trecut lunile astea; parca traiesc intr-un titirez. Ce imi place foarte mult e cum am inceput sa traiesc perioada sarbatorilor; desi e clar ca timpul trece cu mult, mult mai repede decat chiar si numai acum 5 ani, de sarbatori parca incetineste. Am timp sa fac de toate. Curatenie, mancare, prajituri, cumparaturi si ce imi place cel mai mult, am timp sa traiesc cu adevarat sarbatorile. Mi-e drag de fiecare data sa ma gandesc ce vreau sa gatesc, sa-mi planific cumparaturile, sa-mi organizez timpul, sa fac curatenie, sa-mi innoiesc casa si pe mine. Si pe langa toate astea am timp sa ma ocup si de mine si de pasiunile mele.

Ooo si chiar am gatit; am facut o multime de chestii care mie imi plac foarte mult si pe care sa le si pot transporta. Pentru ca da, de Pasti anul asta chiar plec de acasa. O sa fiu undeva in Baile Herculane cu cei de la catarari. O sa dorm o saptamana intrega in cort; hahaha o adevarata aventura pentru mine despre care recunosc cu mana pe inima ca m-am facut o cocolosita. 

De cand am vazut filmul July&Julia m-am reindragostit de gatit. Ma relaxeaza si asta foarte mult. Din pacate nu am prea mult timp si de obicei manac cam ce apuc dar macar o data pe saptamana imi fac o masa frumoasa, imi pun un pahar de vin sau de wisky si ma relaxez. Cred ca asta tine de respectul personal. Micile momente pe care ni le oferim.

In lumea asta nebuna, nebuna si din ce in ce mai nebuna in care traim trebuie sa facem din cand in cand o pauza, sa scoatem semnul de STOP si sa ne oprim un moment. Sa ne uitam la noi, sa ne centram, sa ne oferim un binemeritat si poate chiar egoist moment de ragaz. Pentru ca apoi tragem iar aer in piept si ... again, la drum.

Incerc in fiecare zi sa ma gandesc, azi ce am facut pentru mine, pentru sufletul meu; ce mi-a adus astazi multumire, bucurie, bogatie interioara. Si am invatat, evident pe calea cea mai grea, sa ma pun mereu pe mine cu viata mea inaintea tuturor in proprii mei ochi. Am un singur principiu in viata asta si dupa el ma calauzesc, daca nu am eu grija de mine nimeni nu are.

Astazi am mai facut o descoperire interesanta; intre multii colegi talentati pe care-i am la serviciu, azi am descoperit o fotografa.

http://www.facebook.com/home.php#!/media/set/fbx/?set=a.132925073400613.21826.100000493628268

Acesta e linkul la pozele facute de ea, de pe facebook. Credeti-ma sunt superbe si vi le recomand cu cea mai mare caldura.

Am plantat copaci

Ei, azi am fost la voluntariat. Am plantat copaci pe undeva pe un deal din Dorobanti - undeva langa Iasi. A fost super; soare, aer curat, distractie si o multime de stejari plantati. Chiar mi-a prins bine iesirea asta in natura. Cica in viata tre sa plantezi un copac, sa cresti un copil si sa faci o casa (parca asa e zicala asta). Cam restrictiva; ca in viata zic eu ca tre sa faci mult mai multe si satisfactiile vin si din o multime de alte directii.
Copaci am plantat; o groaza chiar. Restu... mai vedem. Cine stie?

Oricum, faina zi; si iata si poze; cu uneletele in mana ;)):

Cufarul Juliei - albumul cu poze

Ehehehe, ia sa vedem cum m-am descurcat eu intre atatea optiuni bloggericesti. Acesta ar fi albumul complet cu pozele din blog. Sper ca a iesit asa cum mi-l doream.

Of of of stiti cum e: greu la deal cu boii mici; dar... mai scormonesc intre facilitatile de pe aici; si ce mai gasesc si-mi si place, postez; ce nu ... nu.

Piticutul muzicant

Aseara am mai terminat un piticut; ptr un copilut extrem de talentat:

http://www.facebook.com/#!/video/video.php?v=1834512136534&comments

Cezara o cheama si la concursul din videoclip a luat locul I.


Si iata si piticutul:

Am sa-i zic piticutul muzicant. In familia de pticuti pe care a creat-o s care se mareste vazand cu ochii el e cel ce aduce relaxare si bucurie.

Enjoy it!

Despre carii

Today, mici problemute pe la serviciu; unii ajunsi mari sefi ignora ca sefia asta vine si cu responsabilitati si ca in pozitia cu pricina nu iei numai banii aferenti; tre sa si rezolvi problemele care apar. Din pacate insa, boala asta mostenita din vremuri trecute - adica is sef si gata nu mai am nimic de facut decat sa ma gandesc cum sa-mi cheltuiesc banii - a intrat adanc tare si in privat; si e precum cariile (chestiile alea micute care rod pana la distrugere lemnu); incet, sigur si de loc pe ascuns distruge. Pacat, mare pacat. Uite asa cei 20 de ani ai lui Brucan se schimba intr-un secol intreg.

Mda, pana la urma serviciul e de 8 ore; ce faci dupa aia mi se pare mie una ca e mai important. Daca nu suntem suficient de norocosi sa facem la serviciu ceea ce ne place cu adevarat tre sa echilibram cumva balanta si sa ne aducem bucurie in suflet; tre sa ne hranim si sufletul, nu numai buzunarul.

Deci, sambata am terminat inca o cruce celtica; de fapt o combinatie intre crucea celtica si soare. Iat-o:

M-a provocat un pic pentru ca (desi poate din imagine nu se vede foarte bine) suportul metalic este destul de mare si a insemnat multe, multe, multe fire...

Dar, m-a bucurat fiecare secunda in care am lucrat la ea.

La stanca

Yessss, azi am iesit prima oara la stanca; am catarat pe stanca. Hahahaha daca mi-ar fi zis cineva acum doi ani ca am sa fac asta asi fi zis ca rade de mine; dar am facut-o si waw a fost absolut bestial.

Nu am reusit eu tot ce trebuia sa reusesc (cel putin teoretic) ca sa nu mai spun de echipament; nu am decat espadrile si ham; si omg cate mai imi trebuie: haine de munte, carabine, rucsac ptr echipament, franghie si  asta doar la prima vedere, ce  mi-am adus aminte pe moment. Tre sa fac o vizita mai indelungata la Decathlon ;)). 

Anyway iata-ma si sus pe stanca:

Si acum promisa piticuta si cu partenerul ei de viata. Iar luni o sa pun si copilutul; un piticut micut si verde tot :).

Piticuta

si partenerul ei de viata

Un weekend super va doresc in continuare.

Piticuta

Eeeeee, aseara am terminat pititcuta; azi ii fac poza si o scot si pe ea in lume; simpatica foc si dichisita de nu se poate ;)).

Actualizez mai pe seara cu poza.

Urata zi ziua de azi; ca sa nu mai spun de ora asta schimbata care ma termina. Aici azi de dimineata inpeuse sa ploua; acum e oarecum soare dar bate vantul; nici vremea nu mai stie ce vrea nici de la ea nici de la noi. Eu una dorm pe mine; unde mai pui ca au aparut si tantarii si azinoapte am alergat prin camera vreo doi; pe unu l-am kilarit; urmeaza al doilea cand ajunga acasa :D.

Oooo dar iata ca mi-a inseninat cineva ziua; un coleg; cred ca e singura persoana pozitiva din cladirea asta astazi.

Ei mai e putin din ziua de azi si maine o luam de la capat.

Diseara mai termin o cruce celtica; ceva mai elaborata. Sper sa am spor.

Aseara

So, aseara am ajuns, as usual asi putea spune, foarte tarziu acasa; adica pe la 8.30. Bineinteles Kikiloiu m-a certat de nu se poate. Saracu vrea si el sa se joace cu mine si io numa chef de el nu mai am; adica am da cand il aud cum miauna ma cam face cu nervii; are o intonatie deosebit de jalnica si se si suie undeva unde sa fie cat mai aproape de mine si miaunaaaaaaa din tot sufletelul lui; ca i se vede pana in fundu gatului cand deschide gura ;)). Ei si atunci singurul remdiu e sa mi-l pun pe umar, sa-l mangai si sa vorbesc cu el. Numai ca asta inseamna cam 5 minute de plimbat cu pisica pe umar prin casa si umplut de par. Deh, dupa cum vedeti am probleme mari de tot.

In fine, aseara nu aveam chef de asta si l-am ignorat. Am venit chitita (cum se zice pe aici prin Moldova) pe impletit. So, am terminat cu dushu, cu mancatu, cu spalatu vaselor si cu aranjatu prin casa si m-am apucat de impletit. Un piticut.

Numai ca dupa frigu de afara, dupa dusul fierbinte si mancarea la fel de fierbinte mi s-a facut un somn teribil. Ei si va rog sa ma credeti ca la un moment dat am adormit ca pisica; adica in fund. Ati vazut vreodata o pisica stand in fund cu ochii inchisi si dormind dusa? Asa si eu aseara; si dormeam in rand cu Kiki; si io si el in fund amandoi; unde mai pui ca adormisem si cu firele in mana. A fost simpatic tare; eram de poza amandoi. Oricum am reusit sa fac aproape un pitic intreg aseara. Va fi de fapt o piticuta; cu fustita rosie si cu fluturi in par. :)

Practicitatea mea

Mda, practicitatea mea; lasa de dorit rau de tot. De ce spun asta? Ptr ca ideile mele imi sunt foarte clare in cap dar pana reusesc sa le pun in practica trece baba cu colacii.

Adica pana gasesc puntile de legatura de la idee la forma sa fizica trece ceva timp; ca si cand m-asi bloca. Un psiholog chiar ar putea spune ca e ca si cand chiar n-asi vrea sa ajunga in forma fizica.

De exemplu, am acum in cap foarte clar, niste suporturi de oua pentru Pasti dar deja am facut vreo doua incercari pe care a trebuit sa le desfac ptr ca nu mi-au placut de loc, da de loc cum aratau.

Asta e un exercitiu foarte bun ptr mine; traducerea in forma fizica a ideilor pe care le am; ptr ca ma ajuta sa-mi calesc si rabdarea si sa-mi formez si metode de lucru. In general eu sunt foarte rapida adica tre sa fac repede repede ce-mi vine in cap ptr ca altfel ma plictisesc si daca stau prea mult pe un anumit lucru incep sa am senzatia ca n-o sa-l mai termin ever.

Io-s ca-n reclama aia (de la iaurt cred ca): "Buna, sunt Camelia; femeia cu ideea".

So, ca sa parafrazez o expresie celebra: exerseaza, exerseaza si iar exerseaza Miss Iulia si poate in final ti-o iesi si tie ce-ti doresti.  ;))

Un weekend frumos sa aveti si o vreme absolut superba cum este cea de azi din Iasi.