Am postat zilele trecute pozele cu noile mele coronite fara sa mai scriu nimic. Eram obosita si complet fara chef. Insa, nu pot sa le las asa. E ca si cand le-asi arunca asa in neant. Ca si cand n-ar fi ale mele. Eu sunt mama lor, creatoarea lor si le iubesc pe fiecare in parte ca si cand ar fi copii mei. De fapt, asa si este. Toate creatiile mele sunt copii mei. Nu am copii biologici asa ca imi concentrez toata iubirea si daruirea si atentia pe creatiile mele si pe motanul meu cel simpatic, Kiki.
Cand creez locul din care imi vin toate ideile acestea e ... minunat, e un loc de lumina, de pace, de bucurie, de iubire. Creatia la mine e o stare. Ma redefineste, ma transforma, ma imbogateste. Scoate in afara mea adevarata mea natura (pe care altfel, o ascund cu incapatanare).
Judecand dupa nr de accesari ale acestui blog si voua celor care ma vizitati va face placere sa dati pe aici. So... keep coming, urmeaza si alte lucruri minunate :).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu