(Preluare dupa Wikipedia)
Iata ca am ajuns si la Martisor. Trec zilele una dupa alata intr-o viteza teribila. Ma amuza ca majoritatea dintre noi ne gandeam la 21 dec 2012 (acea data mult discutata si controversata) ca la un fel de limitator de ... orice. De exemplu, daca pana atunci timpul s-a scurs mult mai repede decat stiam (am fost invatati) ca trebuie (a se vedea rezonanta Schumann - http://en.wikipedia.org/wiki/Schumann_resonances) ne gandeam ca gata, dupa ziua aceaa totul revine la normal. Hahahaha, ce gluma buna. Mie una mi se pare ca de atunci incoace extrem de multe lucruri, procese, trairi s-au accelerat si mai tare.
In fine, ca sa revin. Iata ca am ajuns si la 1 Martie. Martisor. Inceput ptr a treia luna din an; inceput de an ptr vechii romani samd. Faina zi, plina de speranta; in plus afara chiar este frumos si foarte mult soare; multa lumina, multa buna dispozitie, multi oameni pe strada, multe flori, multa culoare.
Pentru ziua aceasta exista o multime de mituri si traditii.
Ce imi place mie cel mai mult insa este ca in sfarsit incepe sa se incalzeasca. Dupa o iarna chiar lunga, inceputa chiar de la inceputul sau calendaristic (pe 6 decembrie cand a nins prima oara) iata ca se termina chiar la inceput calendaristic de primavara. Sa fie o primavara lunga si frumoasa si plina de soare si toate babele sa fie frumoase. :)
Mituri ale martisorului
Voinicul
care a eliberat Soarele
Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată
preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui.
Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și
veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă
fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze
preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a
chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat
fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul
pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul
luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse.
Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără
suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei —
vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria
tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie.
Culoarea roșie simbolizează dragostea către frumos și amintește de
curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a
primăverii.
Lupta
Primăverii cu Iarna
Conform unui
mit
care circulă în
Republica Moldova, în prima zi a lunii
martie,
frumoasa
Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a
observat cum, într-o poiană, într-o tufă de
porumbari,
de sub
zăpadă răsare un
ghiocel.
Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe
ramurile spinoase.
Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul
și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a
acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din
cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte
care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara
a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu
pe zăpada albă
Istoric
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar
prezența sa atât
Români cât și la
Bulgari
(sub numele de
Martenița) este considerată ca fiind datorată
substratului comun
Daco-
Tracic,
anterior
romanizării la primii și
slavizării
la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la
Bulgari, sunt legate de
întemeierea primului lor hanat la
Dunăre, în anul
681. Se mai
consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea
Imperiului Roman, când
Anul Nou
era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui
Marte.
Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și
vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului,
albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe
1 martie până la începutul
secolului al XVIII-lea[4].
Cercetări arheologice efectuate în
România,
la
Schela Cladovei, au scos la
iveală
amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum
cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu
erau purtate la
gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima
oară într-o lucrare de-a lui
Iordache Golescu. Folcloristul
Simion Florea Marian presupune că
în
Moldova
și
Bucovina
mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu
ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului
[5].
Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale
lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze
până la sosirea primilor
cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele
își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o
dădeau pe
caș[6].
Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
În prezent
In prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care
este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce
belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în
timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La
începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei,
pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical
„Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la
10 martie.
În acest an, festivalul se află la ediția a 46-a.
În unele
județe ale României, mărțișorul este
purtat doar primele două săptămâni. În localitățile
transilvănene
mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor
domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele.
În
județul Bihor de crede că dacă oamenii se
spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai
sănătoși. În
Banat
fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. Tot aici, fetele
sunt cele care oferă mărțișoare băieților (in mod tradițional
mărțișoarele sunt făcute de ele însele). În
Dobrogea
mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în
aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1
martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la
rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de
restul țării).