Sarbatoarea Pastelui
Sarbatoarea Pastelui-Pasca. Nafora
Pastele falnicele,
Cu camese noua,
Cu gaoci de oua!
D-na M. Braha, Mihalcea
His, musca, la Dumnezeu, Sa nu-ti spui un cuvant de rau:
Craciunul satulul, Da Pastele fudulul!
Zise un tigan caruia i se inecase o musca in zama,
alungand-o manios.
Ion Motoc, Mihalcea
"Craciunul e satulul, iar Pastele sunt joaca copiilor."
Botosani
Coptul
Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape
timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in
sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are
atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si
n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste
aluatul, ba sa
imbla pe usa,
ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga.
Corcesti
Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce
te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te
maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum
are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit.
Era des ca peria si inverzit. El iar isi scoate cutitul si
incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca
mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il
vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o
aduce s-o pune pe
masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat
si iar zice asa.
Apoi ia pasca, o razima in pantece si taie. Cutitul, fiind
ascutit, a trecut prin pasca si prin pantece
i-a taiat matele: "Oi, de-amu nu te-oi mai
manca!"
Cuciur-Mic
Prin satele din jurul Cernautului, pasca ce sa face pentru
sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora", ca si
prescurea pe care savarseste preotul
sfanta jertfa la liturghie.
In Camina, spun ca din nafora de la Pasti, din crucea
pastei, a facut Dumnezeu in sambata Pastelor, atunci cand sa coace
pasca, toate florile, toate semintele cate sunt, toate panele. A sfarmat
crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit.
Tot aice, straturile si florile sa samana injoia si sambata
Pastelor, caci zic ca sa fac mai frumoase.
Ca sa ai canepa frumoasa, cand faci focul de pasca, sa pui
sa stea samanta pe cuptor.
Mihalcea
Nafora se face cu cea mai mare curatenie. In Rosa,
femeiele, pentru a face pasca, se grijesc, se spala pe cap, se piaptana,
imbraca camese si straie curate, bat metane spuand rugaciuni si apoi se
apuca de plamadit.
Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda
de aluat , in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita,
umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. Deasupra sa netezeste
cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou, impodobindu-se apoi cu
strafide, din care se fac diferite flori. Pasca ce se face cu cas, de
Ispas, sau de Sf. Gheorghe, or Duminica Mare, sa impodobeste cu frunze de
leustean. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit, atat in Moldova, cat si in Bucovina,
se face o cruce de aluat in mijloc, impletit ca si cununa, pasca
aceasta punandu-se mai intai in cuptor.
Cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe truspatru
paretii, si apoi la gura cuptorului, zicand:
Cruce-n casa, Cruce-n masa, Cruce-n truspatru Cornuri de
casa.
(in Scheia adaog:)
Dumnezeu cu noi la masa,
Maica Precista la fereasta.
Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. Aluatul de la Pasti
sa face mai mult pe lapte - daca are omul, de nu, il face si pe apa - sa
pun multe oua, zahar si unt. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova
si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua, o
parte de unt si faina cat cuprind acestea; cu lapte numai se plamadeste.
Apoi sa adauge: zahar, rom, scortisoara si coaja de lamaie. La
cozonacii ce sa fac acuma, sa da la o chila de faina, 30 oua si 1/4
litru unt topit - albusul se bate, dar nu sa pune tot, il potrivesti ca
si celelalte. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o
bucata mare de aluat, pusa in lung, capetele de la margina, sa intind ca
sa fie subtiri, iar mijlocul sa lasa mare ca o pine, apoi, sucindu-se
capetele de cateva ori unul cu altul, se intorc si se pun deasupra
aluatului de la mijloc. Frumuseta cozonacului este a fi inalt, crescut
si, inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului, atunci cucoana e
mestera. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in
suvite lungi. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. Din
acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta
cu dulcet. Apoi, de Pasti, sa mai fac "lucumuri", "posmagi", "bezele" si
altele.
In Rosa, cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de
impletituri, una deasupra alteia si formati ca o semiluna, iar cei
impletiti ca in Moldova
se numesc "culuci."
La tarani, se face numai pasca cateva cuptoare, sa aiba pe
tot timpul sarbatorilor, cozonaci nu se fac.
Cand se pun pascele in cuptor, cei de casa minesc fiecare
cate o pasca pentru sine, ba si pentru cineva din streini, care nu se
afla de fata; si a carui pasca iese frumoasa, aceluia ii va merge bine,
cu noroc; care insa va fi smintita cumva, acela trebuie sa patasca ceva
peste an.
Bahrinesti
Cand faci de Pasti pasca, cel dintai aluat ce-1 iai sa faci
o pasca pentru vaci, s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata
dimineata cite o bucatica din ea, ca nu le strica nimene si au frupt
mult.
Mihalcea
Cand faci nafora de Pasti, cea dintai pascuta s-o faci
pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de
pomana, ca n-ai friguri peste an.
Idem
Cand faci pasca de Pasti, sa iai o bucatica din aluatul cel
dintai si sa faci o franzola mica; o pui cea
intai in cuptor si o scoti intai. E buna sa o
sfintesti si sa o maninci, sa fii cea intai si asa iubita, dorita si cinstita, cum e in ziua ceea pasca. De vrai, o mananci
cu acel ce-ti e drag si e tare bine.
Cuciur-Mic
Cand se face pasca, apa cea dintai, ce se spala pe mani,
dupa ce o framanta, se sfinteste
de Pasti si se spala fetele. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa, asa s-o apuce pe fata flecaii la
joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau,
asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. Cu
apa aceea se spala in septe sambete, pana a nu rasari soarele, si o arunca pe iarba sau pe flori, ca sa fie ca
florile; nu unde se imbla sau in glod, sa fie
ca glodul!
Ecaterina Pantea, Mihalcea
In Ardeal, pasca de Pasti nu se face. Aice, preotul da la
biserica niste bucatele de pane taiate, pe care le face preuteasa, si
merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin.
Sarbatoarea Pastelui-Cu pasca la biserica
Pentru a merge cu pasca la biserica, trebuie sa se imbrace
omul curat si, fiindca atunci s-au facut straie de Pasti, sa imbraca in
straie noua. Pasca la sfintit sa duce intr-un sarvat curat, intr-o
cosarca sau pe o tabla, puindu-se doua paste: cea cu cruce, care sa
aduce inapoi acasa, si una fara cruce, aceasta sa lasa preotului, si mai
pune o bucata de slanina si patru oua rosi. Slanina sa aduce acasa, iar
doua oua sa lasa preotului.
In Mihalcea, Siret etc, mai da fiecare cate un ou si
dupa-amiaza la vecerne, cand il miruieste preotul. Pe aicea, odata cu
pasca, duc si carnate la sfintit, ba si purcelul intreg; apoi mai pun
pentru leacuri: sare, usturoi, unt, tamaie etc, care le intrebuinteaza
pentru vite, pentru sanatate sau pentru farmece. Pana si matraguna o
sfintesc, o pun cumva dedesupt, sa nu sa vada. In Broscauti, sfintesc si
rasteile de la jug, sa nu se apropie diavolul. Ba - pentru interesul
stiintei, fie-ne iertat a spune - sfintesc si fundul pantalonilor unui
barbat, spalat curat, care se intrebuinteaza cand si cand la strecurat
laptele, in contra diochiului.
Ba - ce e si mai urat - sfintesc, invalit intr-o peteca, o
bucata din camesa unei fete, ce a avut intai
menstruatia, aceasta fiind apoi buna de afumat
pentru boala cea rea, spariet si cand se umfla piciorul si te doare, ca nu poti sa calci.
Corcesti
Asemenea, se sfinteste si peteca cu care sa sterg ouale
cele rosi, fiind buna tot de spariet si
de buboaie, infiat ura, de afumat vaca, cand
sa strica etc.
General
Cine vra sa aiba noroc la prins peste, cand ia nafora din
biserica (nafora de la preot, nu pasca), n-o mananca, dar se duce si o
arunca in Prut si tot anul prinde peste; dar e pacat.
Dochita Hurghis, Mahala
De Pasti, cine vra sa aiba noroc la impuscat si la vanat,
cand zice preotul: "Hristos
a inviat!", el sa zica: "Da eu impusc!" Or, daca e pascari, zice:
"Eu prind peste!" Sau femeile ce au vaci, ca sa aiba lapte mult, zic:
"Eu mulg vacile." Dar ce folos, ca e mare pacat.
Mihalcea
Ca sa aiba cineva noroc la impuscat, nafora ce o ia la
Pasti, din biserica, sa o puie in pusca si sa impuste cu dansa si
nimereste orisice vra, dar e mare pacat. Ma rog: impusca trupul lui Domnul
Hristos! Un hutan tanar a pus nafora intr-un copac s-a impuscat si
din nafora a curs sange. Dar apoi las' ca i-a dat si lui tatal sau!
De la d-l Ilie Dulghir, Broscauti
Cu pasca acasa. La masa
Cand se vine cu pasca acasa, sa pune un laiceri din tinda
peste prag, pana la masa; si cum trece omul
pragul, bate trei matani in mijlocul casei (un
altul ii tine pasca), pe urma vine la masa si o inchina pe masa, de trei ori la icoane, batand cu pasca de
trei ori in masa si plecandu-se omul de trei
ori cu capul la masa, zicand; "Hristos a
inviat!", si apoi sa pun sa manance.
Ecaterina Pantea, Mihalcea
Cand se vine cu pasca, o pune pe capul
femeiei, pe urma pe al celorlalti, tot
dupa varsta. Iar daca este fata de maritat, cand ii pune pasca in cap, ea sa treaca pe dedesupt si sa iasa afara, ca
anul acela se marita.Elena Braha, Mihalcea
De Pasti, cand se aduce pasca, zici: "Hristos a inviat!" si
vii drept la masa de o pui; si cand mananci din pasca, sa pui piciorul
pe topor, ca nu se prinde nimic de om ca de fier. Fata ce vrea sa se
marite sa guste intai si, cand intra cu pasca, sa iasa afara pe sub
pasca.
Mahala
Cand vin cu pasca, mai intai dau: "Hristos a inviat!" In
casa s-apoi o duc si-o inchina la cele patru cornuri de casa zicind:
"Hristos a inviat!"
In Molodia zic: "Hristos a inviat!" si pun intai pasca pe
prag, apoi zic iar: "Hristos a inviat!" s-o pun in mijlocul casei pe
topor si apoi pe masa. Si de cate ori zice, de atatea ori raspund:
"Adevarat a inviat!" cei din casa. Dar mai intai, cum vin de la
biserica, merg si zic: "Hristos a inviat!" la vite si le pune pasca pe
coarne; si apoi la gaini: "Hristos a inviat!" Apoi din pasca mananca
omul, da si la vite cate o gura si la gaini farmaturile. Tot astfel si
in Mihalcea.
Cand vii cu blidul de la biserica, mai intai la vite si la
gaini sa mergi si sa zici: "Hristos a inviat!", ca se tin pe langa casa
si gainele nu scurm in gradina.
De Pasti mai intai se mananca o bucatica de nafora - pasca -
zicand: "Pe sanatate ca am ajuns". Apoi ciocnesti oua, zicand: "Hristos
a inviat!"; mananci slanina, uscaturi si apoi incepi a manca din
celelalte bucate. Unii gusta intai hrean sfintit, sa nu-i manance
purecii peste an; altii, usturoi, sa fie sanatosi, si apoi mananca
slanina, oua etc.
Cine posteste tot postul, in ziua de Pasti trebuie sa se
fereasca de a manca mult. Oua sa nu manance deloc; sa bea o ceasca de
zama limpede, de supa buna - cum sa face la Pasti, de clapon -, iar din
celelalte bucate sa manance tot cu crutare. - S-a intamplat ca au murit
oameni, de multe oua. - E pacat a taia cucosul de Pasti. Gaini sa pot
taia. - In Moldova, de Pasti, e obiceiul a se manca friptura de miel; in
Bucovina, de purcel, iar altii au luat obiceiul de la nemti de a face
friptura de vitel, fiindca se mananca si rece; sau poate ca urmeaza
cuvintele ce sa citesc la Pasti: "Vitelul este gras si masa este
plina!"...
Sfantul Pasti e cu par lung si tare paros pe trup! Atunci
trece peste bucate, peste masa si se bucura. Maranda Prot, Rosa
In toate partile romanesti, e obiceiul a merge de Pasti cu
pasca, barbatii cu nevestele, la rudele cele mai in varsta: la parinti,
la frati, la nanasi etc, ducand o pasca si cateva oua pentru care, in
schimb, li se da alta pasca si mai multe oua. - Din cauza acestui
obicei, femeile se silesc ca sa le fie pasca cit mai frumoasa. In
Scheia, sa duc miercuri, cu pasca, la moasa.
Cele 3 zile ale Pastelor, masa sta intinsa si cine iti
intra in casa il poftesti la masa, asa e
obiceiul din vechime de Pasti.General
Petrecerile de Pasti
In ziua de Pasti, nu sa merge pe la case - aceasta sa spune
pretutindene -, e ca si cum ai imbla cu cerutul. Atuncea fiecare are ce
bea si ce manca la casa sa si apoi fiecare e ostenit; oamenii cei mai
batrani, cum mananca, sa culca si dorm, iar care sa pot tinea sa nu
doarma petrec ziua pe linga biserica - casa lui Dumnezeu - tragand
clopotele, ciocnind. In ziua de Pasti, toata ziua sa trag clopotele. In
Scheia, zic ca pentru ca sa creasca canepa. Numai putin si tineretul
petrece pe langa biserica, in Bucovina,
nedandu-se voie a se face in ziua de Pasti joc. In Broscauti, sa joaca
langa biserica niste jocuri numite la un loc "chiparus." "Haideti la
chiparus!", sa indeamna fetele si flecaii unii pe altii. Unul din
jocurile acestea e ca un flecau sa se suie pe umerii altuia si, tiind un
prapur in mana, sa incunjure astfel de trei ori biserica. Pe langa el
stau alti doi, cu niste druci lungi, de care el sa tine si pe care
acestia ii tot muta, iar in urma lor merg droaie. Mai demult, insa,
jocul acesta era mai frumos: sa prindeau 6 flecai voinici in rand, iar
altii mai usori sa suiau pe umerele lor, pe a caror umere sa mai suiau
3, si astfel incunjurau de 3 ori biserica fara prapuri. Pe acestia
cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus. (Se va vedea.) Alt joc este ca
un flecau sa se puie in patru labe
si sa duca calare pe un altul. Altii imbla in catalige, iar altii sa
joaca de-a "jocul dracilor." Jocul acesta e astfel: sa pun in sir, la
distanta, unul la spatele altuia, dracii inghebosati si tupilati si
alergand unul dupa altul sa prind de la spate de mijloc: cel din urma pe
cel dinainte, acesta pe cel de dinaintea lui si astfel sa tot alung,
pana ce ajung in fata dracului celui mai mare. Acesta tine in mani doua
bete cu cate 2 cracane si cu acestea il loveste in cap pe cel ce merge
in frunte, ca semn ca mai departe nu pot sa mearga, si cu aceleasi bete
le arata drumul, care iarasi au sa-1 apuce si iar asa sa alung pana
iarasi vin in fata lui.
Cam
la fel cu jocul acesta sa pare a fi si urmatorul: sa tin de dinapoi unul
de altul, un sir lung de flecai, cel din frunte are un bici lung in
mana si, cand sunt la vro intorsatura, cel cu biciul din frunte arde pe
cel din urma strigand: "Chiparus!" Acestia cauta sa dea jos pe cei ce
merg in piramida.
In Crisceatec, un sat intre stanci, in Muntii Bucovinei, la
marginea Galitiei, sa joaca de asemenea mai multe jocuri, imprejurul
bisericei. De sunt ele de origina slava sau romana, nu sa poate sti.
Broscautul e sat numai in parte rutenisat si aceasta abia acuma, in
timpul din urma. Crisceatecul e insa rutenisat complect. Un joc e
acesta: sa apuca tot o fata s-un flecau, fata in fata de mani, tiindu-le
intinse si facand astfel un sir, iar pe deasupra manelor lor merge o
fata. Cei de jos canta mai multe cantece, intre care sunt si versurele
acestea:
Imprumutati-ne un snop, Caci ducem "joca" la balta.
Cuvantul Joca", adeca Joaca", din recitatia aceasta ruteana
e romanesc.
Un alt joc e acesta: pun trei pietre, nu mari, in forma ce
stiu ei, la distante, apoi, tinandu-se toti de basmali, sir, trec pintre
pietre, recitand strigaturi. Fac apoi o roata in jur si unul ia pe o
fata si joaca in mijloc. (Desi hora la ei nu sa joaca.) Un alt joc,
numai de fete, care sa pun in doua randuri vis-a-vis, este ca sa ceara o
fata dintr-un rand, ce face pe flecaul, pe o alta din randul de
vis-a-vis, sa i sa vanda de nevasta. Mama intreaba ca la ce pane o duce?
Flecaul incepe cu cea mai rea: de ovaz. La aceasta pane n-o da. El vine
de repetate ori pan' ce spune ca la "turta dulce" si atunci o prinde,
iar mama i-o arata ca asa frumoasa, cum i-o da, sa o tie si el.
Alta petrecere de Pasti e "scranciobul." Pentru acest scop,
sa fac la unele case scranciobe (mici, cu un scaun) si copiii, de cu
ziua si pan' in noapte, tot una sa dau, pentru care distractie platesc
celui de casa cite un ou ros. Scranciobul tine pan' la Ispas. Aice e in
mic, aceea ce in Moldova
e dezvoltat in mare. Petrecerea cea mai frumoasa a Pastelor in Moldova
e scranciobul. Acesta sa face la loc larg, langa crasma, avand 4, 6 sau
8 scaune, care, invartindu-se, sa ridica si sa scoboara, iar fetele si
flecaii, tot cate doi, in pareche, sa dau in scranciob, pe cand, jos,
lautarii canta si jocul joaca. Aicea sa aduna tot satul, tanar si
batran, gatiti in haine frumoase si bucurandu-se de sfintele sarbatori.
Scranciobul tine pan' la inaltare.
In Bucovina, si anume in Rosa,
isi aduc
aminte batranii ca demult erau asemenea scranciobe, obiceiul insa
tot a ramas in toate satele, dupa cum am vazut.
Intre petrecerele Pastelor sunt si acestea:
In Corcesti, e obiceiul la gospodari a merge cu pasca mai
intai la preotul chiar in ziua de Pasti. Duc 3-4 paste si vro 10-12 oua.
Din acestea, o pasca ia preotul si celelalte le da inapoi, precum si
din oua; ii cinsteste pe oameni si apoi sa duc cu pasca la nanasi,
parinti etc. Apoi, pan' la Ispas, tot una merg cu pasca intre ei; au
zile anumite, in care face cutare sau cutare "benchete", si toti merg cu
pasca la acela de petrec.
Elena Niculita Voronca
