luni, 9 mai 2011

Soare iar pe strada mea ;))

Mmmmm, m-am apucat de lucru la inca un soare; waw si cat de mult ma linisteste. Ce-mi place cel mai tare e modu in care se deruleaza in mine o astfel de creatie. Mai inta apare ideea, apoi efectiv in mintea mea se deruleaza procesul: ce materiale am nevoie; ce fire trebuie sa folosesc; cat sa fie de lungime; ce noduri sa impletesc; ce noduri noi sa folosesc, cum o s-o decorez la final; cum o sa arate in final. Iar pe masura ce mintea cu rotitele ei lucreaza vine si sentimentul din suflet; si incep sa ma simt atat de bine ...
Cand demarez efectiv lucrul, imaginea finala e atat de clara incat mainile mele parca se misca cu o vointa proprie si termina rapid si aproape singure ce trebuie sa faca.
Si-mi place; imi place atat de mult cum ma simt de fiecare data cand lucrez. Cam cum ma simt la catarari. Acolo elimin tot ce e urat si rau din mine si ma simt de fiecare data un alt om cand plec de la sala iar impletiturile si toate ideile astea de creatie care-mi vin imi adu pace si liniste.


joi, 5 mai 2011

Epopeea crearii unei masti venetiene

Of, of, of ieri cand am ridicat coada in vant si am declarat sus si tare ca vreau sa-mi fac singura masca venetiana chiar nu stiam ce ma asteapta.
Pe net, totul e super: modele, tutoriale (desi au fost mai greu de gasit), idei. Mi-am cumparat chiar si o carte din categoria ideilor creative.
Ideea o am, materiale decorative am, imi trebuia un pic de indrumare si mai ales suportul pe care se face o astfel de masca respectiv matrita. Deci nu gasesti asa ceva sa dai cu tunu. Ai zice ca sunt secret de stat domle; adica lasa sa nu faca toata lumea asa ceva. Si dupa cum am citit in niste bloguri chiar este secret de stat. Mai creatori de astfel de obiecte voi nu stiti ca ideea este cea de valoare? Pentru ca in final, cine chiar vrea si isi pune mintea la contributie face ce-si propune.
Iar eu pe langa asta m-am si enervat si plictisit de atatea pretentii. Asa ca watch me; chiar o sa-mi fac propria masca venetiana; numai din ce gasesc pe piata (si nici macar din Fimo), prin birou (gen folii de plastic) si cu ce utilaje am pe acasa: feon, cuptor eventual, sticlutele mele de oja de nenumarate culori (cu si fara sclipici) si diverse alte accesorii (margelute, paietute samd).

So, materia de baza mi-am luat-o respectiv niste lut (Amos). Diseara trec la actiune si maine pun primele poze cu tot procesul de fabricatie.

Again, watch me!

miercuri, 4 mai 2011

Cu idei in cap, again :D

Ooooo, de azi au inceput sa dea ideile peste mine iar; so, duminica seara ma duc la un spectacol "Venetian Masquerade" la care va canta si Florin Chilian; dresscode - MASCA VENETIANA.


Si ce mi-am zis eu, decat sa ma duca sa-mi cumpar o masca deja facuta (pe care e foarte posibil ori sa n-o gasesc ori sa nu-mi placa - pretentioasa fiind) ia sa-mi fac eu una, singura, cu manutele astea doua (vorba cuiva). Asa ca ... o sa-mi fac  eu una. Deja stiu ce forma o sa aiba, ce culori, ce model, ce briz brizuri; azi ma duc sa cumpar de toate si sa purced la drum. Plus ca tre sa fie in ton cu rochia. O da, mai ales cu rochia. Deci, dupa cum am zis chiar au dat ideile iar peste mine.

Intre timp chiar am ce face; intre soarele, prinzatorul de vise, panourile pe care le am de facut plus sala de catarat ca sa nu mai zic de scoala, abia mai respir. Dar credeti-ma ca fac toate astea cu o placere deosebita.
Azi o colega venita cu ceva treburi pe la noi mi-a zis ca se mira cate pot face de cand sunt in Iasi iar. Hmmm poate ptr ca ma simt in locul meu, adica acolo unde pot da eu ce e mai bun din mine. Nu ca s-ar intampla mereu asta (ca sunt o mare lenesa) ;)).

Si bineinteles, pozele vor aparea cat de repede.

luni, 2 mai 2011

Inapoi la munca

De astazi, back to work. Vacanta mea de 9 zile a fost super; o saptamana si un pic de aer curat, mers pe munte, catarat pe stanci, balacit in piscina si, incercarea incercarilor, dormitul in cort. Dar chiar a fost frumos si asi repeta oricand experienta asta.
Ca sa nu mai spun ca traiul printre oamenii astia ai muntilor, cataratorii, pentru mine a fost un sitcom continuu; sunt extrem de simpatici chiar si cand se cearta. La fel, sunt foarte toleranti si foarte atenti unii cu altii; viata fiecaruia dintre ei ajunge la un moment dat sa depinda de un de altul dintre ei. Ce invat de la ei in mod constant e sa nu ma dau batuta niciodata. Au o ambitie in ei teribila. Pacat ca lumea asta in care traim nu le da mai multa atentie. Ca sa va dau un singur exemplu; am intalnit acolo, intr-una dintre zilele de concurs (ptr ca a fost un concurs de catarari de 3 zile) o cataratoare, insarcinata in 9 luni care catarat in rand cu toti ceilalti fara nici un fel de probleme. Pe mine m-a impresionat teribil.
Au o dorinta continua in ei de autodepasire si fac asta fara aproape nici un efort.

Nu am mai avut de foarta multa vreme, de prea multa vreme asa o vacanta. Am o multime de poze (cred ca am facut vreo 400).
Am vazut o multime de locuri foarte frumoase, am mers prin niste locuri aproape salbatice; vreo doi, trei din grup au vazut vipere; am pozat niste salamandre si m-am bucurat de fiecare moment stat acolo.


Masa in cort
La concurs
Montatul cortului
Sus pe stanca
Si mai sus pe stanca
Un pic de jonglare cu niste bile luminoase
Uite asa am invatat un nou sport - slackline (http://slacklining.ro/)


In varful muntelui
Fluturi la odihna
Salamandra (petele galbene sunt otravitoare)
Cataratoare cu un mic catarator in burtica
Restul pozelor (ma rog, majoritatea) pe facebook.

miercuri, 20 aprilie 2011

Pregatiri de Pasti

Waw, duminica sunt Pastile. Iar weekendul urmator e deja 1 Mai. Credeti-ma ca habar nu am cand au trecut lunile astea; parca traiesc intr-un titirez. Ce imi place foarte mult e cum am inceput sa traiesc perioada sarbatorilor; desi e clar ca timpul trece cu mult, mult mai repede decat chiar si numai acum 5 ani, de sarbatori parca incetineste. Am timp sa fac de toate. Curatenie, mancare, prajituri, cumparaturi si ce imi place cel mai mult, am timp sa traiesc cu adevarat sarbatorile. Mi-e drag de fiecare data sa ma gandesc ce vreau sa gatesc, sa-mi planific cumparaturile, sa-mi organizez timpul, sa fac curatenie, sa-mi innoiesc casa si pe mine. Si pe langa toate astea am timp sa ma ocup si de mine si de pasiunile mele.
Ooo si chiar am gatit; am facut o multime de chestii care mie imi plac foarte mult si pe care sa le si pot transporta. Pentru ca da, de Pasti anul asta chiar plec de acasa. O sa fiu undeva in Baile Herculane cu cei de la catarari. O sa dorm o saptamana intrega in cort; hahaha o adevarata aventura pentru mine despre care recunosc cu mana pe inima ca m-am facut o cocolosita. 

De cand am vazut filmul July&Julia m-am reindragostit de gatit. Ma relaxeaza si asta foarte mult. Din pacate nu am prea mult timp si de obicei manac cam ce apuc dar macar o data pe saptamana imi fac o masa frumoasa, imi pun un pahar de vin sau de wisky si ma relaxez. Cred ca asta tine de respectul personal. Micile momente pe care ni le oferim.
In lumea asta nebuna, nebuna si din ce in ce mai nebuna in care traim trebuie sa facem din cand in cand o pauza, sa scoatem semnul de STOP si sa ne oprim un moment. Sa ne uitam la noi, sa ne centram, sa ne oferim un binemeritat si poate chiar egoist moment de ragaz. Pentru ca apoi tragem iar aer in piept si ... again, la drum.
Incerc in fiecare zi sa ma gandesc, azi ce am facut pentru mine, pentru sufletul meu; ce mi-a adus astazi multumire, bucurie, bogatie interioara. Si am invatat, evident pe calea cea mai grea, sa ma pun mereu pe mine cu viata mea inaintea tuturor in proprii mei ochi. Am un singur principiu in viata asta si dupa el ma calauzesc, daca nu am eu grija de mine nimeni nu are.

Astazi am mai facut o descoperire interesanta; intre multii colegi talentati pe care-i am la serviciu, azi am descoperit o fotografa.

Acesta e linkul la pozele facute de ea, de pe facebook. Credeti-ma sunt superbe si vi le recomand cu cea mai mare caldura.


luni, 18 aprilie 2011

Am plantat copaci

Ei, azi am fost la voluntariat. Am plantat copaci pe undeva pe un deal din Dorobanti - undeva langa Iasi. A fost super; soare, aer curat, distractie si o multime de stejari plantati. Chiar mi-a prins bine iesirea asta in natura. Cica in viata tre sa plantezi un copac, sa cresti un copil si sa faci o casa (parca asa e zicala asta). Cam restrictiva; ca in viata zic eu ca tre sa faci mult mai multe si satisfactiile vin si din o multime de alte directii.
Copaci am plantat; o groaza chiar. Restu... mai vedem. Cine stie?

Oricum, faina zi; si iata si poze; cu uneletele in mana ;)):



joi, 14 aprilie 2011

Cufarul Juliei - albumul cu poze




Ehehehe, ia sa vedem cum m-am descurcat eu intre atatea optiuni bloggericesti. Acesta ar fi albumul complet cu pozele din blog. Sper ca a iesit asa cum mi-l doream.

Of of of stiti cum e: greu la deal cu boii mici; dar... mai scormonesc intre facilitatile de pe aici; si ce mai gasesc si-mi si place, postez; ce nu ... nu.